Separatoare de grasimi
Producem separatoare de grasimi si uleiuri din fibra de sticla, singurul separator de grasimi care poate fi montat sub chiuveta fiind cel cu debit de 1 litru pe secunda. Restul echipamentelor cu debite mai mari se monteaza pe racordul de la bucatarii, acesta necesitand implicit un traseu separat in exteriorul imobilului care, dupa racordarea la separator, va fi conectat la racordul general de ape uzate al cladirii respective.
Separatoarele de grasimi au debite de pana la 150 litri/ secunda.
Grasimile sunt substante de origine vegetala sau animala cu masa volumetrica mai mica decat 0.95 grame / cmc , care sunt partial sau total insolubile in apa si sunt saponificabile.
Am proiectat si construit un model de separatoare de grasimi cu forma paralelipipedica ( pentru debite de 0.5 litri/sec si 1 litru / sec) si forma cilindrica orizontala pentru debite de peste 1 litru /sec. Sunt confectionate din poliesteri armati cu fibra de sticla cu o grosime intre 0.3 cm – 1 cm in functie de volum.
Din punct de vedere al legislatiei in vigoare, orice restaurant , bar, fast-food,etc trebuie sa deverseze apele uzate, incarcate cu grasimi si uleiuri vedetale, in separatoare de grasimi si dupa separare, intr-o retea de canalizare sau sistem de epurare.
Un separator de grasimi prezinta in interior 3 zone distincte cu roluri diferite:
– trapa de namol ;
– camera de depozitare a grasimilor – cu rol functional distinct ;
– camera de limpezire;
Fiecare compartiment este predimensionat in functie de debitul de intrare, pentru a conferi timpul necesar sedimentarii partii grosiere, separarii grasimilor si uleiurilor si depozitarii lor si mai apoi limpezirii apei pentru a putea fi deversata in reteaua centralizata de canalizare sau intr-un sistem de epurare alternativ(fosa septica ecologica sau statie de epurare).
Apa separata astfel de grasimi si namol, ajunge spre evacuare unde, cu ajutorul unui alt perete despartitor cu rol de deversor, are loc ultimul proces de decantare a suspensiilor fine.
B – pentru debite de peste 1 l/sec.
La alegerea amplasamentului separatorului de grasimi se vor evita, pe cat posibil, versantii cu pante abrupte, instabili sau care isi pot pierde stabilitatea prin lucrarile de excavatie si terenurile cu apa freatica la suprafata, macroporice, tasabile sau cu capacitate portanta redusa.
1. Se excaveaza manual sau mecanizat o groapa cu 30 – 40 cm mai mare decat dimensiunile gabaritice ale recipientului. Adancimea acesteia rezulta din diametrul recipientului la care se adauga cota de ingropare a conductei de canalizare la racordul cu rezervorul si stratul de nisip de 10 – 20 cm de pe fundul gropii. Baza gropii trebuie sa fie perfect plana si destul de rezistenta pentru a suporta sarcina recipientului plin.
2. Se va aseza recipientul pe fundul gropii folosindu-se franghii sau pamblici suficient de rezistente pentru a sustine greutatea acestuia si se verifica orizontalitatea amplasarii cu ajutorul unei nivele cu bula de aer.
3. Se umplu cu apa, alternativ sau concomitent, ambele compartimente principale ale separatorului in proportie de 30-40% din volumul acesteia pentru a se asigura o asezare corecta pe fundul gropii.
Materialul de umplutura va fi nisip sau pamant (fara pietre, moloz sau alte particule ce pot fi concentratori de tensiune pentru peretii recipientului)!
4. Se umple spatiul dintre peretii gropii si recipient cu material de uplutura in straturi succesive de circa 40 cm pana la jumatatea recipientului. Fiecare strat trebuie compactat cu atentie (sau inundat cu apa ), astfel incat sa umple tot spatiul din jurul recipientului.
5. Umpleti recipientul cu apa, alternativ sau concomitent, in ambele compartimente.
Continuati sa umpleti groapa asa cum a fost prezentat mai sus, fara a depasi 60 cm strat de umplutura deasupra recipientului !
Este permis accesul pietonal deasupra separatorului astfel montat.
NU este admisa circulatia auto sau altor vehicule!
Daca se doreste carosabilitate atunci trebuie retinut ca aceasta nu este data de recipient ci de placa din beton armat turnata deasupra acestuia.
Sprijinirea placii din beton armat se va face, fara a afecta recipientul, folosind una dintre metodele specifice (stalpi independenti, pereti din beton, cuva din beton, etc).
In terenuri mlastinoase, in cazul in care panza freatica este foate aproape de suprafata, recipientul trebuie asezat pe o placa din beton turnata in acest scop pe fundul gropii si ancorat de aceasta cu ajutorul unor sufe.
– dupa fiecare curatire a separatorului se recomanda spalarea cu un detergent capabil sa descompuna grasimile depuse pe suprafata peretilor acestuia.
Sfaturi pentru o functionare eficienta:
– evacuarea la timp si corecta a substantelor depozitate in separator;
– in separatorul de grasimi se vor deversa numai ape provenite de la bucatarie;
– dupa montarea separatorului la racordurile de intrare /iesire se va umple cu apa curata;
– odata pe saptamana se va verifica nivelul grasimilor in compartimentul de depozitare si daca acesta depaseste 5 cm (in cazul separatoarelor cu montaj sub ghiuveta) , respectiv 15 cm (in cazul celorlalte cu montaj subteran)se va efectua curatirea separatorului urmata de spalarea peretilor;
– aceleasi operatiuni se vor efectua si in cazul in care nivelul depozitului sedimentat din primul compartiment depaseste 1/3 din inaltimea totala a separatorului.
– timpul maxim de vidanjare si curatire va fi de maxim o luna (chiar si in cazul in care cotele de mai sus :grasimi , sedimente, nu au ajuns la limitele descrise mai sus);
– evacuarea grasimilor se va efectua catre sau /si de catre firme care au capacitatea tehnologica de a depozita si/sau neutraliza rezidurile rezultate.